ingeri fara chip

.durex.

2010-02-17T11:35:00.000-08:00

Campanie de promovare pentru prezervativele Durex de Andrej Krahne

.jocuri. descalcirea itelor neuronale.

2010-01-28T09:11:00.000-08:00

.salvati.

2010-01-25T01:34:00.000-08:00

.mademan.

2010-01-24T15:11:00.000-08:00

http://www.reverbnation.com/mademanmademan

respect 89'

2009-12-21T12:09:00.001-08:00

.Drasius Keyds. LETTER TO NOBODY.

2009-12-05T14:24:00.001-08:00

urmarit general si erou european.
mai multe aici: http://victor-roncea.blogspot.com/2009/10/scrisoare-catre-nimeni-fugitivul.html

.fidelitate.

2009-10-15T10:40:00.000-07:00

In ziua de azi fidelitatea se intalneste doar in echipamentele de sunet....

ceva si aici:
http://smokingcoolcat.blogspot.com/2009/10/femeile-si-fidelitatea.html

.fighter jet.

2009-10-14T13:33:00.000-07:00

cool

2009-10-02T13:07:00.000-07:00

mai multe aici: http://villageofjoy.com/33-cool-and-creative-ads-part-i/

..printre munti si stele..

2009-09-21T15:14:00.000-07:00

asfalt uscat ep.08

2009-09-13T16:18:00.000-07:00

asfalt uscat ep.07

2009-09-11T11:54:00.000-07:00

asfalt uscat ep.06

2009-09-05T15:30:00.000-07:00

asfalt uscat ep.05

2009-09-02T09:05:00.000-07:00

asfalt uscat ep.04

2009-08-26T15:24:00.001-07:00

asfalt uscat ep.03

2009-08-25T12:50:00.001-07:00

asfalt uscat ep.02

2009-08-20T14:57:00.000-07:00

asfalt uscat ep.01

2009-08-18T18:42:00.000-07:00

..despre dorinta de a prinde aripi...

2009-08-01T13:32:00.000-07:00

La un moment dat ajungem si la acest lucru cu noi si despre noi...

Despre bruneta din vis..care de felul ei e blonda cu ochi' albastri...mhm?....bruneta care nu-mi da pace si linistea ganduriilor mici si marunte .daca'! la un moment dat erau spaime nocturne...acum sunt aberatii nocturne sub forma unor mici diurne. daca!?...lumina soarelui ma sufoca pe deplin ziua...si racoarea noptii imi face bine...inseamna ca de ceva timp am devenit un om al noptii si al plimbarilor tarzii si intunecate?daca?!...precum un preot in sutana lui neagra.. legat bine de scaunul Bmw-ului m3..privesc spre lume..cu un gol imens penteru tot si toate...inseamna ca sunt un om credincios? Crede si nu cerceta....Oare putem? Sa credem cuvantul si oamenii de langa noi? Oare'..oameniide langa noi merita? Cine merita?..ea?..el?

Acum cand fiecare trage pentru el si pentru punga lui...Acum cand suntem mai ahtiati... mai mult ca niciodata..pentru tot si toate..pentru nimicuri. Oare un om cu bani multi...mai are ceva valoare in afara de valoarea data de bani? Oare putem sa uitam de unde am plecat sau prin ce am trecut in anumite momente ale vietii?..putem..sa uitam ca am fost raniti si la randul nostru ranim la fel ....e usor si simplu'....e in natura noastra'....

empty

2009-05-02T03:56:00.000-07:00

Suflete goale pe strazi, prin magazine, parcuri...toate goale.
Ochi goi...inimi goale....si la toate astea o punga imensa plina cu bani.

one'

2009-04-23T22:10:00.001-07:00

AMOR OMNIA

2009-04-19T12:27:00.000-07:00

Scenariul si regia:Peter Pashov si Zheni Pashova
Scena....de teatru incremenita-n moment si public, liniste si lumina...Usor, se aud soaptele de dinaintea intunericului controlat..., curiozitatea salii asupra ta, spatiu inalt si colorat in albastru. Scaune albastre...precum marea mea. Intuneric, si un inceput de vibratie... de lumina care te duce cu gandul spre imensitatea spatiului...Joc de lumina, de trairi si reprezentari a ceea ce stim ca suntem si facem noi ca oameni ...si ca suntem o fiinta plina de sentimente si... cu toatea astea ranim si aruncam fara sa ne pese ca rupem acea floare alba sau calcam in picioare o vibratie sincera a cuiva. Apa...intamplarea unui moment suprins intr-un sunet simplu si curat, zambet, atingerea simplitati si a trairi din acel moment unic in viata..pe care prea putini putem sa-l constientizam sau sa-l simtim inauntrul nostru. Convietuirea cu cel de langa tine...ruperea sau taria de a pastrain tine si langa tine ceea ce se muleaza asupra ta precum o panza alba cuprinsa de o lumina albastra si o lumina rosie. Albastru, rosu...alb si negru culori de baza plus trairiile noastre ca oameni..Neintrerupta noastra cautare si neintrerupta noastra incercare de a simti pe deplin vibratiile, sau....construirea prin noduri de intamplari baza si maturiatatea umana intr-o relatie ce presupune o tona de sentimente. Regasirea publicului in diferite imagini...de inceput, de mijloc sau de final....aceeasi oameni suntem si noi, exact ca pe scena plina de lumina...oameni cuprinsi in diferite cadre fotografice. Sunet...voce, suprapunere...totul pentru a te face sa traiesti momentul si sa simti pe deplin in amintriile tale ceea ce ai avut si tu candva...in intuneric si inceput de vibratie....De oameni pentru oameni...si mult mai mult decat pot spune in cuvinte.Tu si scena, tu si mesajul actorilor ce te va cuprinde in timpul spectacolului....

.putina culoare'

2009-04-07T00:35:00.000-07:00

like a thermonuclear bombshell

2009-03-26T05:59:00.000-07:00

'' Don’t say a word. Let me talk. You missed me? Because I missed you. You’re a real tyrant. It’s so hard to be mad at you. But don’t kid yourself, I still am. I want to talk and forget the game, just for once. Like my dress? I hesitated. Nabbed it off my sister. She has another red one, like a thermonuclear bombshell… That’s the one I should’ve worn. I must’ve spent… three hours in front of the mirror. But I got there, see? I’m pretty. You better like it, or I’ll kill you! ''

http://anamaria-georgescu.ro/

...a dream about you...

2009-03-04T02:42:00.000-08:00

wait till the perfect time,and when you will wait too long, he will be gone ...

2009-03-02T04:00:00.000-08:00

Afara e soare..si mie imi e frig. Soarele e sus si mie imi pare intuneric.. Astept zambetul pe fata mea..si el asteapta de ceva vreme. Mi-e frig si accelerez in continuare...si in zare e doar drumul si dealurile pline cu zapada.. Inceput de primavara... o primavara lenesa?...poate, si totusi pentru mine inca totul e inghetat si plin de vant.Incerc sa ma incalzesc cu adrenalina...Am uita cum e sa bantui drumul cu viteza...ieri am resimtit pe deplin.Inca simt vantul...cum suiera si cum sufletul imi ingheata cu totul.

in orasul tau

2009-02-26T12:38:00.000-08:00

by ng_design

printre randuri si cuvinte

2009-02-23T07:16:00.000-08:00

Ma simt ca un om de 80 de ani..dar pe dinauntru'..dar afara cu o masca de tanar.
Precum o planeta lovita de tot felul de meteoriti..si a caror trecere
a lasat diferite urme..lungi si prelungi in ..suflet. Nu as gasi pe undeva o guma de sters mai speciala?..care sa stearga totul ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat..existat.Poate una si mai speciala..de sters sufletul si simtiirile.Una care sa-mi sterga si visele traite in diminetiile reci...si seci.Parca am mai cautat candva o asa guma de sters...?Un blank total....Precum un nou nascut care nu constientizeaza ce se intampla in jurul lui..si cand ajunge la anumita varsta nu-si mai aduce aminte mai nimic de momentele cand era bebelus..Ar fi perfect,...2 solutii nu prea realizabile...
Si totusi realitatea e cea care ne da palme si e in noi si in jurul nostru, realitatea e cu noi si mai ales despre ceea ce se intampla cu noi.Totul e o jungla..nu-i asa? Calcam in picioare si nu tinem cont de nimic si nimeni..de timp si nici de sentimente investite.
Sentimente de vinovatie?!...oare?!..doar cuvinte, propozitii care suna bine..oarecum o recunoastere ca exista sentimente, pe undeva pe sub unghi...poate.Sau, poate printre carile negre precum spatiul asta imens..si asa putem sa presupunem ca a existat ceva.
Daca'...ar fi existat vreo recunoastere a acestui sentiment...vreodata.Sentimente,..incapabili sa simtim?Sau mai degraba frica de a nu fi raniti si mai bine sa ranim...e mai safe.Te simti mai..sigura?Pe tine..?..pe viata asta?...ai mototolit totul ca pe o hartie... si, asta te face sa te simti mai bine?

ganduri mici

2009-02-22T06:08:00.000-08:00

Ma pierd in depresii..
..si impresii de bine.
Uneori anumite lucruri si momente din
viata asta nu se uita orice ce am face.

randuri

2009-01-30T02:55:00.000-08:00

Mai bine tac..si dispar de tot si de peste tot.
Si sa devin numai o amintire..un nume uitat
Sa-mi inghit toate stariile si toate sentimentele..
pe care din pacate am fost in stare sa le simt si sa le constientizez.
Nu exista loc de asa ceva in lumea asta de acum...Nu e loc de dorinta si de visare.

Sincer, mi-as dori sa fiu imun la sentimente.Sa am un gol in mine si nimic mai mult..nici macar o emotie pierduta sau uitata pe undeva.Pana acum am trecut prin tot felul de intamplari...si toate diferite prin modul lor de manifestare fata de mine...Poate, sunt probleme existentiale,... in momentul de fata e ceea ce simt si nu mai vreau sa simt vreodata pentru nimeni si nimic.Un egoist care sa simta numa ce vrea el si atat.

Am boala pe sentimetele umane..si mai ales pe acei care reusesc sa le stearga imediat din ei si din viata lor si sa treca la altceva..altcineva. Am boala pe stomacale...Sunt oarecum invidios pe puterea lor de uita ...Si totusi daca ma gandesc, odata...toate se duc dar pana atunci toate cele traite si intamplate raman in noi...si uneori nu ne dau pace, oricat de mult ne-am stradui sa le ascundem sub tonele de ignoranta si sub tonele de ura construita cu buna stiinta in disperarea de a uita ceea ce am avut si simtit candva...

donez...

2009-01-20T00:40:00.000-08:00

...suflet prins intr-un inceput maximal de depresie si dezamagire totala fata de viata.
la care se adauga si o gramada de sentimente ...20.01.09

cartoon

2009-01-08T02:36:00.000-08:00

Zeitgeist Addendum

2008-11-19T22:01:00.001-08:00

:)

2008-11-17T13:16:00.000-08:00

.open your eyes.

2008-11-17T10:27:00.000-08:00

Snow Patrol - Open Your Eyes
Încărcat de SnowPatrolofficiel

nazi_Siemens

2008-11-12T10:47:00.000-08:00

Preceding World War II Siemens was involved in the secret rearmament of Germany. During the Second World War, Siemens supported the Hitler regime, contributed to the war effort and participated in the "Nazification" of the economy. Siemens had many factories in and around notorious extermination camps such as Auschwitz and used slave labor from concentration camps to build electric switches for military uses. In one example, almost 100,000 men and women from Auschwitz worked in a Siemens factory inside the camp, supplying the electricity to the camp.
(http://en.wikipedia.org/wiki/Siemens)

Wien

2008-07-27T16:32:00.001-07:00

.multinationala.

2008-07-18T14:22:00.000-07:00

http://www.cabral.ro/din-viata/941/multinationala

aberatii nocturne

2008-07-16T12:15:00.000-07:00

...rupt in suflet si cos cu ata albastra de frica sa nu se umple de prea mult intuneric si neliniste. Anumite momente si stari care nu se mai vor simtite si nu vor sa mai fie incercate..asa ne placem sa credem...sa cred. Nimicuri aruncate-n vant si-n gand precum niste ecouri ale uitarii. Prea prinsi cu ziua de maine si mai ales cu pomaine'..uneori prea indiferenti cu noi si prea neatenti cu acel chip din fata noastra. Prea multe ganduri, prea multa neliniste..in linistea noptii. Si usor noaptea trece si racoarea diminetii ne va readuce la lumina soarelui si la agitatia gandurilor.

Cand eram mici fiecare aveam un tel..(un ideal), cand ma fac mare am sa ma fac: doctor, inginer, constructor de case....Si ce mandra era bunica sau matusa la ce poate sa gandeasca al' mic. Teluri majore'..oare de ce nu aveam alte dorinte de realizare? sa zicem: vreau sa fac inconjurul lumii, vreau sa reusesc sa fiu celebru, vreau sa fiu fericit!(mult mai greu asta..dara o scriu)........

asadar.....

2008-07-10T13:13:00.000-07:00

...azi ma gandeam la cat de idioti suntem ca societate si la cat de ocupati vrem sa fim si sa nu mai existe timp de altceva decat de job, sa fim trup si suflet pentru firma. Mai ales daca e una care se poate trece in datele de profil la hi5, dar ce sa faci daca firma a avut grija sa te indoctrineze bine. Coincidenta sau nu, azi am gasit pe un blog (fulgerica..cu o ''trimitere'' catre deceblog.net) postat o chestie interesanta.....

''Noi astia care visam mii si mii de euro salariu, noi astia care avem mii de euro, dar ne-am mai dori 1.000 in plus, noi astia care am terminat o facultate din 2000 incoace, noi astia care renuntam la facultate pentru job, noi astia licentiati, masterizati si doctorati pe banda rulanta, noi astia care lucram la o multinationala, noi astia care avem telefoane mai scumpe decat tot salariul parintilor - pe 2 luni, noi astia care nu mai avem timp in afara jobului, noi astia, corporatistii in devenire si in general,… suntem toti o generatie de ratati.
Suntem ofticati din orice, suntem morocanosi, posaci si ne punem picaturi cand avem ochii rosii. Ne enerveaza cei care sunt la fel de suparati ca noi, ne enerveaza si cei diferiti. Injuram mult, dar suntem credinciosi. Salvam Rosia, Vama, natura si tot ce mai e de salvat printr-un mail sau o plimbare intr-un weekend cu masina pana acolo. Ne pasa de tot ce e “eco”, de viitorul copiilor si al omenirii, dar avem becuri aprinse non-stop si un motor de 2.0 litri la masina.
Lucram in nestire, visam promovari si un bonus la salariu, dormim putin, fumam, bem cafele si energizante de ne zapacim creierii, dam banii pe prostii, pe jucarii care sa ne dea inca putin timp, pe mese proaste in restaurante costisitoare, dar aproape de job. Ne cumparam masini mai scumpe decat ne-am putea permite doar pentru iluzia apartenentei la o clasa sociala creata artificial, ne imbracam cu haine idioate, incomode, care nici nu ne stau bine - la fel ca toti cei din jurul nostru.
Ne cumparam apartamente fara sa le vedem in nu-stiu-ce-complex ca-o-conserva la cativa kilometri de oras. Platim rate 50 de ani de acum incolo. Dormim putin, ne doare capul, ne tremura mainile, ne promitem ca vom avea mai mult timp pentru noi, ca vom face mai multa miscare, ca vom sta mai putin in fata calculatorului, ca vom merge intr-o zi pe jos.
Ne place jobul pe care il avem, corporatia e mama si tatal nostru, corporatia tine loc de familie, de prieteni, de iubiti, de amanti, de tot, ne da bani pentru tot ce vrem sa cumparam si asta e tot ce conteaza. Nu stim alte reguli in afara corporatiei, nu ne intereseaza altceva, nu vrem altceva. Ne simtim impliniti. Nu stim altceva in oras decat drumul spre job, inapoi spre pat si vreo 2 cluburi. Nu vizitam nimic decat in team building.
Pentru ce? Ca sa ajungem niste legume terminate la nici 40 de ani? Ca sa ne facem scrum inca inainte de a incepe sa ardem? Pentru a ajunge intr-un pod imaginat al unei ierarhii sociale?
Ce o sa raspunda copiii nostri, stiind ca toata viata nu am facut altceva decat sa ne gandim cum sa platim rate, cand vor fi intrebati ce suntem noi?
Niste ratati…''

ftw

2008-07-07T12:47:00.001-07:00

jupiter sounds

2008-04-17T14:15:00.000-07:00

http://www.youtube.com/watch?v=e3fqE01YYWs&feature=related

love story

2008-04-09T13:01:00.000-07:00

prin culoarea ochiilor

2008-03-05T13:45:00.000-08:00

idei..prinse inr-un viscol,
stari de printre norii muntelui.
linistea interioara si placerea de a simti caldura
a celui de langa tine.Si totodata raceala de afara
si cea din interior, contradictia gandurilor, a celor
primite si oferite.Stari in genere...neintelese uneori, pentru mine.
Prea multe ganduri?prea multa dorinta?..(dintr-o singura parte...)
sau ma urmareste un zid al nepasarii de care ma tot lovesc.
sau pur si simplu nu e atat de usor sa exprimi stari?
De ce uneori lucrurile si intamplarile simple
devin atat de complicate si pierdute in detalii?
Oare, anumite aspecte ale vietii noastre nu ar trebui
sa vina de la sine..sa curga pur si simplu?
Si sa simtim tot prin buricele degetelor si prin culoarea ochiilor...
Pe varful muntelui, aproape de nori...as vrea sa inghete
sufletul in mine, ca firul de iarba pierdut sub zapada.
Dar, dupa perioada rece ar veni si soarele..si ar da la
o parte zapada alba....va trebui sa urc si poate acolo
vantul si frigul ma vor ingheta din nou.

...nici nu mai stiu cand am scris...dar eu am scris

2007-12-21T13:55:00.000-08:00

am obosit sa tot caut linistea interioara. am obosit de atata cautare..de atata drum. urasc strazile, urasc drumurile...imi par atat de grele si anevoiase.Poate si faptului ca la intoarcere nu ma asteapta nimic si nimeni. calatorului ii sade bine la drum. atata timp cat nu are la ce sa se intoarca de unde a plecat. candva eram aproape de liniste, era doar o impresie falsa. candva. poate ar trebui sa plec undeva departe, undeva in cerul albastru. undeva deasupra de nori. poate acolo o sa fiu...dorit. Vreau o mare de vise.Un munte de zapada albastra...un albastru precum cerul de deasupra stelelor.Vise albastre, si totusi vise pierdute.

..ganduri scrise demult...

2007-12-19T16:34:00.000-08:00

" the shadowman

As vrea sa simt bucuria sufletului, dar ma simt neputincios si golit pe dinauntru. As vrea sa pot sa urlu de fericire. Dar totul este trecut, timpul trece, stari de neliniste ma cuprind profitand de neputinta luminii.De neputinta soarelui. Din pacate viata uneori este o curva si trebuie tratata ca atare, si nimic mai mult. Satul de vise pierdute, saturat de ganduri si toate astea la o varsta in care ar fi trebuit sa respir viata si traire. Am crezut in lumina si in inocenta ei launtrica. In puritatea gandurilor si in blandetea sufletelor. Dar, totul era glaciar si teatral. Suntem sortiti greselilor, cautam perfectiunea zilei de maine, autocontrolul..si autominciuna ca intr-o zi totul va fi luminos. Ca undeva exista acel ceva. Un strop de lumina, si randuri de cuvinte, de stari si lucruri. Saturat ca un burete. Saturat ca un nor de ploaie. Respir....si ma sufoc cu Hannibal Soundtrack - The Opera."

Randuri scrise intr-o noapte...si cu toate acestea nu am incetat sa caut albastrul cerului.

rugina trecutului

2007-08-07T00:06:00.000-07:00

gand

2007-06-20T01:26:00.000-07:00

Neputinta sufletului duce la moartea trupului.

deasupra un soare albastru uitat peste nori

2007-05-30T04:30:00.000-07:00

Ce ar fi daca am deveni precum frigidele?.....dar sufleteste. Sa nu mai simtim nimic, si asa suntem falsi, egoisti din nastere, narcisisti din intamplari. Ne ascundem dupa cuvinte simple...ne folosim prea mult de ele, atat de mult ca ajung sa nu mai aiba nici un sens. Nici un pic de substanta, cuvinte aruncate in vant, in treacatul vietii. Sa nu ne mai pese de nimic si de nimeni, sa nu ne mai legam de sentimentele altui om .... sa nu mai fim raniti, sa nu mai ranim constient sau inconstient transparenta gandurilor, sentimentelor. Sens?....sentimente, oare? Doar forme trecatoare de manifestare sufleteasca...aberatii continue ale sufletului nostru. Perioada noastra de manifestare ca om are loc intr-un desert continuu. Mirajul sufletului de-a lungul vietii este aparitia sentimentelor si perceperea lor ca un lucru real.Tangibil, cald, usor....dar totul este efemer, pustiu si gol.Un desert uscat si rece, iar deasupra un soare albastru uitat peste norii pustii. Acestia suntem noi oamenii, falsi, egoisti din nastere, narcisisti din intamplari. Suflete frigide....reci si inconstiente.Traiesc intemnitat de sentimentele mele, ca intre patru pereti negri...iar micul geam, pe zi ce trece devine tot mai mic. Am sa-mi pun gandurile si sentimentele undeva departe de mine si de tot, sau am sa le omor in fiecare zi, in fiecare noapte, in fiecare minut, in fiecare secunda. As obosi! Poate ar trebui sa le pun pe o panza veche, iar panza sa o ascund undeva intr-o lada fara capat. O lada cu vise pierdute si cu un cosmar care a devenit realitate.

ganduri inodate

2007-05-30T04:23:00.000-07:00

Transformam gandurile in vise, si visele in ganduri.Visele noastre cateodata devin realitate, o realitate dulce sau amara. As vrea ganduri de un albastru ceruliu...iar in lipsa lor o punga maro, pusa peste suflet si asa sa ma plimb prin viata. O punga maro in care sa ascund dezamagirea si pustietatea unor intamplari si cuvinte scrise cu ata albastra. Ganduri inodate si sentimente smulse de privirea soarelui albastru.

Mi-e dor de soare si mare, mi-e dor de munte, de zapada, de linistea cerului albastru.

..grame de fericire..

2007-05-09T23:57:00.000-07:00

Atunci cand ne este sete bem o bere pe terasa, un suc..sau un pahar cu apa. Facem rost de undeva de H2O.. oare nu am gasi undeva sa luam fericire? Sa mergi la magazin si sa-ti pui in cos ceva fericire. Si astfel in cosul pe care il impingi intr-o pungulita cu eticheta sunt vreo doua grame de fericire. Saru-mana, fericire mai aveti? Da, pe randul 15 mai gasiti! Multumesc! Sau o fantana de unde sa poti lua fericirea...oricine, oricand. Am fi prea buni si prea fericiti cu cei de langa noi.

..doua grame de fericire..

2007-05-09T23:37:00.000-07:00

Ingramadit de sentimente si stari, am colindat strazile pustii, un oras rece in ora diminetii. Strazi uitate de oameni si lumina. O noapte rece si prea putin albastra. Singurul lucru placut din noapte si perceput ca o veche imagine din trecut a fost apusul, brazdat de nori albastri ... Un apus agatat de balconul de la etajul 7. Am simtit vantul si amintirea marii, a plajei..si a momentului in care percepeam prin toate simturile mirajul vietii. Mirajul ca eram noi si ca nimic nu va mai conta. Importanti eram noi, iar marea ne sustinea gandurile, sentimentele si ne facea bine. Era o mare albastra in fiecare gand...eram noi si soarele. Acum sunt doar strazile pustii...uitate de pasii mei.

2007-04-26T23:03:00.001-07:00

http://undergroundbd.blogspot.com/

2007-04-19T02:13:00.001-07:00